Îți mai aduci aminte?

Cred că ți s-a întâmplat și ție. Îți mai aduci aminte?

În fiecare dimineață mă repezeam de pe scările casei direct în grădina bunicilor. Pășeam privind roșiile înălțându-se pe araci hăt, departe, deasupra capului meu, până când razele soarelui mă obligau să-mi duc mâna la ochi. Acolo, în acea junglă sădită în fiecare an de bunicul meu, îmi petreceam aventura fiecărei dimineți: mă strecuram atent printre “lianele” din jur și, în cele din urmă, îmi alegeam atent o roșie, o ștergeam (aproape) bine cu mâneca pijamalei și apoi mușcam din ea, cu poftă. Cât aveam atunci, patru ani, cinci ani? Mai mult? Mai puțin? Nu mai contează.

Într-o zi, pe vremea când eram student, m-am reîntors în grădina bunicului. Și – credeți-ma, chiar nu exagerez cu nimic – mi-au trebuit minute bune să-mi revin din uluire: aracii cei semeți abia dacă îmi ajungeau până la șold, iar roșiile înșirate pe ei nu aveau nici cea mai vagă urmă de măreție. Și, chiar dacă acea imagine m-a convins că, în cele din urmă, realitatea este în fața ochilor mei, roșiile bunicului au continuat să rămână în amintirea mea imense. Pur și simplu imense.

Tu îți mai aduci aminte când ai descoperit că lucrurile din copilărie sunt mult mai mici decât îți aminteai?

O animație realizată de Natalia Chernysheva.

Sorin Tudor

Sorin Tudor Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Recomandări

Adaugă comentariu