Sub luna plina

Sub luna plina
Ma rascolesti, iubitul meu, Cum rascoleste furtuna adancurile si marea. Mi se involbureaza totul in suflet Si, plin de spuma si valuri si urlet, Se napusteste pe nisip sa-i inece visarea. Ma rascolesti, iubitul meu 

Unu

Unu
mi-au împlântat un ac adânc în spate în insectar rămân răpuse urme se zbat şi urlă hăituite-n turme cădem răpuşi eternelor păcate mâini şi picioare-n tencuială scurmă descriu un cerc dar nu se pot abate 

Metropola Nisip

Metropola Nisip
O stradă, înc-o stradă și-ncă una Și pași pe străzi fără un drum Din prieteni a rămas doar luna Și din țigară niște scrum Ce lungi sunt străzile spre seară... Ce lungi trotuare de deșert... 
1 2 3 4 7