Așadar: “re” îl ia pe “do”, iar “mi” îl ia pe “re”.
Piano Card Game este (mai mult decât) un joc de cărți. Dar asta, veți descoperi pe parcurs. Momentan, vă spunem așa: sunt 28 de cărți ilustrate (adică de patru ori notele de la “do” la “si”, ce pot fi grupate în două seturi de câte 14 picturi originale) și, în plus, încă 28 de bemoli și diezi. Picturile și concepția jocului sunt create de Laila (cea pe care cred că eu ar trebui să o știți de la cartea-concept Pills). Și acum:
Piano se joacă după modelul Macao sau Război (doar că aici ideea este să faci o octavă completă): cartea cea mare ia carte cea mică (și uite așa, “re” îl ia pe “do”, iar “mi” îl ia pe “re”. Și tot așa, până când unul dintre jucători reușește să alcătuiască o octavă. Lucrurile nu sunt însă chiar așa de ușoare, de vreme ce se pot defini chei muzicale care să încurce puțin planurile. Piano se poate juca în doi, trei sau patru jucători, dar se poate juca și de unul singur.
Acestea fiind spuse, poftiți la Piano! 🙂
