Suntem nebuni să aruncăm în mare
atâtea cufere cu amintiri
și-aceste lungi eșarfe de chemare
să le-nnodăm de alte răzgândiri.
Suntem nebuni să renunțăm la vise,
la-mpachetări de ceruri în hârtii
de zbor cu-atâtea înălțări promise,
la-ncercuiri de zâmbete-aurii.
Suntem nebuni că ne lăsăm striviți
de zidul de tăceri și răstigniți
pe crucea asta, mare de uitare
când ni-i iubirea-n suflete vâlvoare…
