Zi de zi tânjim prin vis
Sa simțim ca-n paradis
Aripi in zbor plutesc domol
Catre al inimii meu dor!
Cuvinte sfinte pecetuiesc uitarea
A ceea ce ar fi fost cândva sa fie
Era o stare sau o scurta nebunie
Nu voi afla pâsind spre vesnicie!
Prezentul ma rasfata
Cu optimism , cântari si gânduri absolute
Când sufletul îmi salta printre miresmele de liliac,prin parc , pe lac sau vorbe mute.
Îmbratisari in soapte pierdute in vâltoarea verii.
Taceri , visari , chemari?
Parca te-aud, ma strigi?
Esti tu ori sunt doar eul ce râvneste la strigarea din amurgul serii!
Calator,
Pasesc spre al falnicului rasarit
scaldat de caldele priviri
ce îmi trimit fiori spre infinit!