Și azi

E-n mine o luptă cumplită, iubire
de care tu nu știi… Și nici nu aș vrea…
O luptă în care tot cad, în neștire
oștenii speranței din armia mea.

Au fost câtă frunză… Puțini au rămas…
Au fost câtă iarbă dar nu mai au glas…
S-au stins rând pe rând, doborâți de nimicuri
mai grele ca plumbul… Din nou mozaicuri

de umbră se țes și în gând, și afară,
din nou se întind sub picioare genuni,
din nou mă aștept orice drum să dispară
din ochii iubirii, din nou vin furtuni…

E-n mine o luptă cumplită… Cumplită
iar oastea nădejdii-i complet nimicită…

Aura Popa

Aura Popa Blog | Facebook | De același autor

Educatoare și mamă a doi copii, a publicat, începând cu anul 2012, poezie și proză în mai multe antologii și volume: "Vin dintr-o stirpe cu accente clare / şi pe strădanie şi pe contemplare…"

Recomandări

Adaugă comentariu