Iubirea ta în pixeli se răsfrânge,
Şi-s mai mereu când mari,când mici,
Când prin lentile sufletu-ţi se strânge,
Şi diafragmă te transformă-n brici.
Iubirea ta are cromatică abstractă
La graniţa dintre priviri şi şoapte,
Iar ochii tăi pe piele-mi se refractă
Când “copy & paste” ne dăm în noapte.
Iubirea ta nimic nu are pământean,
Ea nici nu poate fi transpusă în clişee,
Căci nu-i decât un vis printr-un ochean
Şi mai mereu a buzelor… apnee.
