Suflete naufragiate in apele intunecate ale singuratatii
plutind spre nestiutul sfarsit in cautarea insulelor dragostelor
Acolo unde infloresc pustiurile si vorbele
aruncate in mare
Cenusa ta ma poarta spre dincolo si marea amara
Nu stie de tainele ascunse-n adancuri fara de capat
Calatorii in eternitati fara nume
Cu alte suflete in care al meu s-a pierdut
Nu, nimeni nu stie, nimeni n-a stiut vreodata
despre toate aceste istorii marine
Doar plutim continuu fara intoarcere
Caci odata naufragiat sufletul uita de toate pregrinarile lui prin ape anonime
Carora tu le-ai dat un nume
Si nimeni nu stie, nimanui nu-i pasa
Ca uite, aici, involburatele negre ape
Se preschimba-n sufletul meu
Am scris cu ape marine
Cu vocea marilor singuratatii
Cu toate resturile lumii acoperite de ape
Si lacrimile mi s-au facut
O mare de suflete
Si totul a ramas in urma
Si sufletul si-a gasit insula cea pustie
Un val trist de mare singura si goala
Si sufletul a murit caci ii venise vremea
