Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Te-am visat libelulă, colorată şi liberă,
Ca o regină a roiului, străbăteai ascunzişurile mele.
Ai rostit că sunt gărgăriţa ta albastră,
Când deodată timpul a îngheţat, aşteptându-ne pe noi,
În acelaşi loc, plin de amintiri mucegăite.
Minutarul ne privea nedumerit,
Aşteptându-ne să ne potrivim ceasurile în sincron.
Suflete ce au sperat să săgeteze aceaşi clipă,
Împreună, pe acelaşi sunet de tic-tac.
Aşteaptă-ne! Secunde ce păreaţi eterne!
Imortalizat în trecut, a rămas, portretul amăgirilor noastre.
Respirând un suflet scindat în două,
Pentru că timpul ne-a depăşit, impasibil, împăcat.
M-a trezit deşteptătorul, strident şi înfuriat,
Că un clopot străfulgerat, pe o melodie amară.
Am pierdut acelaşi tren şi aceleaşi speranţe…
Întrebându-ne dacă mai există vreodată,
Un “mai devreme” sau un “mai târziu”.
