Hai să stoarcem viața de esențe
s-o cuibărim pe- un nor
– cu dor –
și apoi la primul zbor cu turbulențe
pe valuri s-o lăsăm,
pe un vapor!
În pânze să ne sufle doar mirarea
de a nu ne fi iubit îndeajuns
și peste toate – întâmplarea –
ca tot pe-un nor
în cer ascuns
păstram cu dor
un cald fior
de nepătruns!