Un gând încolţit-am în minte,
Duioasele amintiri se sparseră-n cuvinte,
Să te iubesc o viaţă aş fi vrut,
Eternele iluzii de odat’ au dispărut.
Cu sărutări profunde chipul aş fi vrut să ţi-l acopăr,
Iar tu pe mine, şi eu pe tine, să te (re)descopăr.
Nesfârşitele sentimente stau ascunse în cutia cu praf,
Rătăcim amândoi, ghidaţi parcă, de-un coregraf,
Pe-o filă de vis aş fi vrut să ne scriem povestea
Iar fluturii, martori să ne fie, pe-o stea.
Asa e ..cand te grabesti…cand te grabesti!
Imi place f mult !