De-am fi singuri amândoi…

Și-atuncea de ne-om săruta, a cui să fie vina?

Ci, de-am fi singuri amândoi
Și nime să ne asculte,
Uitându-mă în ochii tăi,
Ți-aș spune așa de multe…

Ar trece vremea și n-am ști
Ce e aceea vreme
Și n-ar fi nimene din vis
În lume să ne cheme.

Am fi departe tare duși,
Străini de lumea-ntreagă:
Pe veșnicie ți-aș fi drag,
Tu veșnic mi-ai fi dragă;

Cu sărutări am șterge-n ochi
A’ lacrimilor urme,
Și cine oare s-a-ndura
Al nostru rai să-l curme?

Ți-aș spune vorbe dulci încet:
Ca să le-auzi mai bine,
Tot mai aproape ai pleca
Obrazul tău de mine.

Și-atuncea de ne-om săruta,
A cui să fie vina?
Nici tu, că nu mă auzeai,
Nici eu n-oi fi pricina.

Nicolae Iorga
Ci, de-am fi singuri amândoi

amandoi

(foto: Benoit Courti)

Sorin Tudor

Sorin Tudor Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Recomandări

Adaugă comentariu