10 cărţi interzise

Nebănuite sunt căile cenzurii.

Nu aveam niciun dubiu că anumite pasaje din Tropicele lui Henry Miller au stârnit diverse controverse. Sau că bine cunoscutul Cod al lui Da Vinci a supărat o mână de creştini. Totuşi, am avut surprize legate de anumite opere pe care le credeam roade sănătoase ale unei imaginaţii fertile şi ale unui spirit cultivat. Altfel spus, acte pure de creaţie, de-a dreptul inofensive. Iată, în continuare, o listă cu doar zece dintre cărţile care au fost interzise de-a lungul timpului, şi motivele aferente. Desigur, lista ar putea continua aproape la nesfârşit. Pentru că, veți vedea, “nebănuite sunt căile cenzurii”.

1. Alice în Ţara Minunilor (1865) de Lewis Carroll a fost interzisă în China începând cu anul 1931 din cauza faptului că opera plasa animalele şi oamenii pe acelaşi nivel. Limbajul articulat atribuit animalelor era considerat o insultă la adresa umanităţii, motiv pentru care opera a fost interzisă de teamă că celor mici le va intra în cap ideea egalităţii între oameni şi animale.
2. Ferma animalelor (1945) de George Orwell. Controversata distopie a fost interzisă pe motiv că înglobează o serie de critici aspre la adresa U.R.S.S-ului. Editurile au fost foarte precaute şi rezervate în privinţa publicării romanului, cu atât mai mult cu cât o piesă care avea ca temă această operă a fost interzisă în Kenya, în 1991. Ferma animalelor a fost interzisă pentru o perioadă în Emiratele Arabe Unite, Cuba şi Coreea de Nord.
3. Minunata lume nouă (1932) de Aldous Huxley. Tot din ciclul distopiilor, aceasta operă a fost interzisă din cauza promiscuităţii şi expunerii făţişe a sexualităţii. Din 1932 până în 1937, cartea a fost interzisă în Australia. La fel s-a întâmplat şi cu opera lui Voltaire, Candid (1759) care a fost interzisă din cauza obscenităţii.
4. Nici Urletul (1955) lui Allan Ginsberg nu a scăpat nevătămat. Autorul a trecut chiar şi printr-un proces care îi condamna opera pentru obscenitate. În martie 1957 primele ediţii ale cărţii au fost cenzurate în San Francisco. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra motivelor acuzării, recomand şi vizionarea filmului Howl (2010).
5. O mie nouă sute optzeci şi patru (1949) de George Orwell. Datorită faptului că Stalin o considera o satiră la adresa conducerii, această carte a fost interzisă în 1950 în Uniunea Sovietică, urmând ca abia în 1990 să fie acceptată, nu înainte de a trece şi printr-un proces de editare.
6. Versetele satanice (1988) ale lui Salman Rushdie au fost interzise în peste zece tări pe motiv că acestea ar constitui o blasfemie la adresa islamului. Câteva dintre ţările în care Versetele nu au avut acces sunt: Egipt, India, Senegal, Liberia, Iran şi Singapore.
7. Ulise (1922) de James Joyce a fost interzisă în Regatul Unit până prin anul 1930, fiind controversată şi scoasă temporar de pe piaţă şi din Statele Unite din cauza limbajului licenţios. În Australia a fost interzisă din 1929 până în 1937, apoi din 1941 până în 1953 a fost interzisă persoanelor care nu au împlinit 18 ani.
8. Coliba unchiului Tom (1852) de Harriet Beecher Stowe a fost interzisă în America în timpul Războiului Civil din cauza caracterului orientat împotriva sclaviei. În 1852, cartea a fost înterzisă în Rusia din cauza ideii de egalitate între rase.
9. Lolita (1955) lui Vladimir Nabokov a fost considerată o carte obscenă de către francezi, urmând ca aceasta să fie interzisă şi în Anglia, în Argentina, în Noua Zeelandă şi Canada.
10. Frankenstein (1818) de Mary Shelley, a fost interzisă în Africa de Sud, în 1955, din cauza conţinutului obscen şi indecent.

(Surse: 12)

Miruna Iacob

Miruna Iacob Blog | Facebook | De același autor

Absolventa de Litere, cu multe placeri vinovate pe cartea de vizita. Printre cele cronice ar fi curiozitatea, literatura, filmele lui Chaplin, o ceasca de cafea pe un fundal preferabil autumnal si orice seara de jazz intovarasita cu un pahar de vin rosu.

Recomandări

3 comentarii

  1. cornel

    Cred ca trebuia amintit in aceasta enumerare, cum in Ro., de pana in 1989, in cateva ORE erau retrase din librari si biblioteci, cartile ale caror autori ramaneau in strainatate.

    1. Miruna

      Consider că ceea ce s-a întâmplat în România în legătură cu cenzura multor autori merită o discuţie separată. Articolul tratează o imagine de ansamblu şi nu am menţinonat nimic de România în ideea de a nu fi tentată să particularizez. Oricum, de reţinut ideea pentru un viitor articol. 🙂

Adaugă comentariu