Scriu despre tine, draga domnule D.F. , pentru ca mi-au ramas Rusinea si Furia si… o mare de povesti.
M-am trezit cu ele, pentru ca mi le-ai lasat in suflet. Vreau sa inteleg cum de povestile altora nu te-au umanizat si nu au lasat nici urma de emotie in sufletul tau, impartit in compartimente exacte, in care stii de la bun inceput cat si cine trebuie sa incapa, cui ii faci loc, pe cine arunci si pe cine pastrezi.
Scriu despre tine pentru ca vreau sa mi te reamintesc, sa stiu cat a fost vis in povestea mea, traita cu deznadejea celei care isi scoate sufletul la vanzare, iar amatorii de chilipiruri cumpara bucati din el, pe un pret de nimic. Ca sa stiu cum am inceput exercitiul de echilibristica pe care, vezi, nu l-am uitat si cum funia subtire pe care exersam a inceput sa se subtieze, pana cand am cazut.
Nu ai disparut dintr-odata, draga domnule D. F., ci in timp, cu fiecare exercitiu de sinceritate la care m-ai supus, iar incercarile mele nu erau nimic altceva decat eforturi de a te pastra – nu in viata mea- ci cat mai viu, ca nu cumva sa vina ziua in care aveam sa stiu ca esti la fel ca restul. Am facut asta pentru tine, draga domnule D.F. si nu din egoismul care m-a animat atatia ani. Pentru ca am vrut sa stii cum sunt si nu cum tu m-ai conturat in noptile in care vorbele sfaramau toate zidurile ridicate intre noi.
Draga domnule D.F., nu imi mai amintesc mirosul tau si nici imbratisarea ta, asa ca azi pari mai ireal si mai lipsit de contur ca in prima noapte. Stii, noaptea aceea, in care parea ca ne-am inselat viata si i-am dovedit ca istoriile isi au firul lor neintamplator si totdeauna scris de un dumnezeu mai absurd decat intalnirea noastra? Draga domnule D.F., as vrea sa stiu ce imi lipseste din tine si de ce n-ai lasat rani pe care nici trecerea timpului nu le poate vindeca ? Si de ce, acelasi dumnezeu absurd mi-a lasat suspendata povestea pe o funie subtire de care nu ma mai pot agata ?
Scriu despre tine, draga domnule D.F. pentru ca nu te-am putut iubi si nici uri si pentru ca am bucati din cerul tau, din zambetele tale si din respiratia ta.
Intr-o zi, le voi vinde laolalta cu sufletul meu cautatorilor de vechituri.
