Aud un plâns….

Aud un plâns acolo sus ,
Din blânzi ochi lacrimi cad ,
Se preling pe obrazul descompus
Şi se afund în liniştea pădurilor de brad .

Aud un cânt venind dinspre apus ,
Un cânt , din vremuri de demult
Şi sufletul îmi plânge dimpreună
Cu plânsul de acolo sus .

Aud plânsul unor veacuri duse
Şi oamenii oftând în adormiri ,
Câte dorinţe-n ei zăcuse
Pe fir de gând în răsuciri ….

Aud cum plânge-n noapte luna
Când din vârf de brad priveşte ,
Cum se dezlănţuie furtuna
Şi cu furia ei , ochiul răului striveşte .

Aud un plâns de ţară ,
E plânsul tău , e plânsul meu ,
Că prea mult a început să doară ,
Cu noi plânge chiar şi Dumnezeu .

Poate odată – cine ştie ? – paşi de oameni buni
Călcând pământul vor culege flori
Şi vom uita de aceşti ani nebuni
Şi cine ştie ….poate odată vom fi mai iubitori .

Iudita Ecaterina

Iudita Ecaterina De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu