Uitasem cum se alinta vioara
Sub degetele mele de copil,
Cum desenam din zori şi până seara
Cu paşi de joc zăpezile de-april
Şi răsturnam tot cerul din oglinda
Unui surâs când zborul mă striga…
Uitasem şi de soarele din tinda
Amurgului şi cum mai alerga
În jurul mesei noastre-n trei picioare
O bucurie fără căpătâi
Fiindcă ne-aveam… Uitasem ce ardoare
Mă întorcea la dragostea dintâi
De fiecare dată când cuprinsul
Mi se scria cu-n dor nemărginit…
Uitasem cu desăvârşire visul
Ce ne-a-mprimăvărat când ne-a-ntâlnit…
Uitasem …Mi le-am amintit pe toate
Şi că-ţi iubesc fiinţa peste poate…
