Pupa-ţi-aş mâinile şi ochii,
Pupa-ţi-aş mintea, bunătatea,
Să-ţi pup minunea firii tale şi
bogăţiile-ţi cereşti.
Pupa-ţi-aş harul şi talantul
ce-ţi făuresc din Cer suspinul
Pupa-ţi-aş nevăzutul
ce-nvie infinitul
Dar nu îmi cere să te pup
acolo unde ştii că sigur,
din ‘n motive pamânteşti,
mi-ai revela pe scurt, finitul