Fiecare din zilele mele are un răsărit și un apus izbitor de asemănăoare una cu cealaltă înscrise într-un ciclu de săptămâni, luni, ani le port cu mine ca pe o povară pe străzi asfaltate inspirând
E toamnă, rece, plouă și un vânt Își răsucește-n frunzele de vie Un șuier despre ce va fi să fie Când îi vor fi pământului veșmânt. Le spune despre iarnă, despre ger, De zile când
Asta a fost cel mai important mereu. Erai acolo. Ai fost în stradă. La proteste. Erai curajoasă, mândră și dreaptă. Mă enerva vocea ta. Fumai și țineai portavocea. Discutai cu fete, cu băieți, cu presa,