Faci parte cu adevărat dintre aceia care disting ce este moral de ceea ce este imoral?
O instalație artistică realizată de grupul creativ Nota Bene, din Instanbul: un text care pune în discuție pragul eticii și moralității este proiectat pe sol, iar oamenii care pășesc în zona cuvintelor pentru a citi textul realizează că siluetele lor sunt proiectate pe un perete. Și că pot interacționa cu acesta. Iar textul, credeți-ma, chiar merită citit. Iată câteva fragmente.
“În fiecare epocă, omul este atât victimă cât și criminal. Cât de ironic… Dinamica se schimbă… Dinamica s-a schimbat… Cele mai mari rele din această epocă au fost alese: violenţa, virtualitatea, unicitatea. Dar în ce scop? Scopul este de a controla. Instrument infracțional este violența, instrumentul infracțional este virtualitatea, instrumentul infracțional este unicitatea. Controlul declanșează totul, controlul declanșează orice. Dar cine apasă pe tragaci?
Ce înseamnă să fii liber? Eşti liber în toate? Înseamnă că “ești liber” să mergi pe stradă? Poate fi regăsită noţiunea de “a fi liber” în mersul pe străzi?(…)Posibilitatea de a fi încarcerat te face să te simți liber? Eşti liber atunci când mergi pe stradă? Cei din închisori sunt captivi, cei de afară sunt liberi – despre asta este vorba? (…)Sunt toți aceia care nu sunt condamnați buni? De pildă, ești o persoană bună doar pentru faptul că nu ai încălcat legea? Să nu faci nimic este, uneori, cel mai rău lucru pe care îl poți face. Ori de câte ori știi, dar nu acționezi în consecință, săvârşești și tu o infracţiune. Faci parte cu adevărat dintre aceia care disting ce este moral de ceea ce este imoral? Semnezi niște hârtii pentru a-i face pe alții să creadă că iubești pe cineva, îți plătești taxele pentru a legitima diamantul pe care l-ai cumpărat. Tot ceea ce este vândut pe piață este legal. Sunt legale, nu-i așa? Ai folosit spray deodorant azi? Ei bine, atunci cine a creat gaura din stratul de ozon? Nu e nevoie să tragi cu o săgeată pentru a străpunge stratul de ozon.”
“Tot ceea ce este corect nu este întotdeauna legal. În “Scrisoare despre orbi” (Lettres sur les Aveugles), Diderot a spus că un om orb simte mai puţină rușine decât posesorul unor ochi văzători. Ceea ce nu vezi te afectează mai puţin. Este mai uşor pentru un om orb să se dezbrace decât pentru un om care vede şi ştie impactul goliciunii. Este mai uşor să ucizi o furnică sau un cal? O furnică este atât de mică încât nu poți ști dacă picioarele îi sunt zdrobite și cum ochii îi ies din orbite. Dar poți să vezi un cal cum își dă ultima suflare, cum sângele i se scurge din rărunchi. E mai uşor atunci când nu vezi, nu-i așa? Oamenii uită că diavolul se ascunde în detalii. Ei bine, atunci unde este ascunsă etica? Care este pragul eticii? A nu face nimic înseamnă, de cele mai multe ori, crimă organizată. Care este punctul in care te simți bine? Eşti moral, ai un anumit prag? Care este definiţia eticii universale? Are ea un prag?”
Puteți citi întregul text pe site-ul Nota Bene.
