Uite, suflet mic de primăvară!
Ți-am găsit un loc de popas, potrivit
Cu firea ta delicată, cu gingășia chipului tău,
Cu grația plecăciunii tale.
Uite, floare a purității fără de pată!
Prihănită din spuza primăverii timpurii,
Te-am așezat, minune albă cu câte trei petale,
În potire mici, ca să le umplu golul cu harul tău.
Uită-te cum stau ghioceii rupți din lumea lor!
Plânsul i-a copleșit, tulpinile i s-au îndoit
Sub povara privirilor hămesite de dor.
Doar frunzele le mai stau drept scut mângâietor.
Angela Ciuraru, 19 ianuarie 2024
