Poezie alternativă

Niciodată n-am ştiut
mai bine ca acum
că vine iarna…
fug precum turmele de antilope
toate visările.
Parcă le e frică de moarte,
parcă le e frică de viață,
dar au făcut loc în mine
de încă o iarnă.
Un poem alternativ
cântat de vânt prin crengile goale
răscoleşte adâncurile…
când sub stângul,
când sub dreptul ochiului meu
am ascuns luna amară.
Şi muzica este un alt fel de sens
care se ține strâns între pleoape,
alternativă a acestei vieți
de care nu ne putem vindeca niciodată.
Pune-mi Chopin, până la primăvară!

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Nicoleta Stanciu

Nicoleta Stanciu De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu