Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Pentru suflet. Pentru fiecare dintre noi.
“Dacă aș avea mijloace, n-aş face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcţie grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescăruşii mai laşi. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea aşeza acolo din când în când. Şi să zică aşa, gândindu-se la mine: “N-a făcut nimic bun în viaţa lui, decât această bancă de lemn, punându-i de jur-împrejur marea.” M-am gândit bine, lucrul ăsta l-aş face cu dragă inimă. Ar fi ca un lăcaş de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului.”
Marin Sorescu (29 februarie 1936 – 8 decembrie 1996) , Iona
Doamne cat de frumos pot fi asezate cuvintele. Am studiat Iona in liceu si mi-a placut, nu stiu daca din cauza ca am inteles ceva sau din cauza asezarii cuvintelor.Superb! 🙂