O “recitare” contemporană a unei povești care ne definește.
“Noi ne ocupăm cu oile și asta ni-i meserie, asta mi-o plăcu de mic. Mai țânem, mai cumpărăm, mai vindem din miei. Și asta place la toată familia. Și la copii asta place. Și dacă nu ne place nu putem face meseria asta. (…)O ducem nu așa bine, da’ aproximativ bine. De exemplu eu n-aș mere Afară pentru nimic. Să las mai ales familia, copiii, nu știi ce se-ntâmplă acasă sau acolo ce se-ntâmplă… Și numai pentru copii lucrăm: să-nvață ceva, să umble la școală… Visul meu este să am o turmă de oi a mele – vreo 300 -, să fie fetele la școală, să nu fie bolnave, să-nvață bine și să aibe și ele o meserie, dacă poate. Sau dacă vrea să ducă meseria asta mai departe.”
Un scurtmetraj realizat de Marvin Orellana pentru Opportunity Romania. Iar aceia care văd o ironie a vieții în faptul că ciobănașul vorbește, la un moment dat, de un împrumut la o companie de credit, ei bine… asta este Miorița. Și viața noastră.