De noapte. De dragoste. De mai.
Plăsmuiri din basme
M-au împresurat?
Aripi de fantasme
Poate-au scuturatAur peste ele?
Cine dete, oare,
Strai de sărbătoare
Gândurilor mele?Stau încremenit —
Parcă niciodată
N-am mai pomenit
Noapte-așa-nstelată,Floare de cireș
Mai strălucitoare,
Tril mai fără greș,
De privighetoare!
Luna iese-acumȘi-n albastra noapte
Ninge-argint pe drum,
Umple tot de șoapte;Adâncite-n vis
Florile grădinii,
Gingașul narcis,
Iasomia, crinii,
Trandafirii-nvolți,Sub catapeteasma
Uriașei bolți,
Își unesc mireasma;
Taine din poveștiMurmură-n fântână…
Unde zăbovești,
Dulcea mea stăpână?
Tremură de dorGândurile mele:
Nu te-nduri de ele
Tu, stăpâna lor,
Care-n orice floarePui un curcubeu —
Tu, surâzătoare
Rază-n plânsul meu?Șt.O. Iosif (11 septembrie 1875 – 22 iunie 1913)
Noaptea de mai