Încă o iertare și plec…

Un proverb arab spune: “Când un prieten îți greșește o dată este vina sa, când îți greșește a doua oară este vina ta”.

Unele iubiri sunt greșite de la început. Nici omul nu se potrivește, nici gândul, nici emoția, nici acțiunile. Vezi că nu se potrivește nicio piesă din această “iubire”. Auzi cuvinte care ridică ziduri, care zdrobesc încrederea. Miroși tristețea singurătății în doi. Guști amarul lacrimilor în pernă.

Simți atingerea precum un cub de gheață. Iar gândul îți spune mereu “pleacă!”, însă inima rămâne ferecată, nu găsești nicio cheie care să se potrivească, nu găsești nicio piatră cu care să o spargi. Observi, undeva în colț, piatra de temelie pe care s-a construit începutul… Se vede lângă ea cenușă, acolo fusese un foc, focul pasiunii, dar nu a mai rămas nimic, doar cenușă…

Și te gândești, la următoarea greșeală plec, apoi la următoarea… Ai pierdut numărul…

Și, brusc înțelegi, tu ai greșit când ai iertat. Cu fiecare iertare ai mai pus un lacăt, ai mai aruncat o cheie, ai renunțat la tine.

Acum ai recunoscut. Se spune că o greșeală recunoscută e pe jumătate iertată. Mai rămâne jumătatea ta. Mai rămâne să te ierți. Deschide ușa, lacătul s-a deschis cu iertarea ta. Nu este altă cheie. Dar nici altă ușă… Doar una, la fel ca și greșeala, restul sunt repetiții… până înveți lectia.

Adriana Vasadi

Adriana Vasadi Facebook | De același autor

Cuvintele îmi dau libertatea de a transcende dincolo de granița dintre rațiune și simțire. Cuvintele mă eliberează, dar mă și zidesc, mă sculptează, mă provoacă. Uneori ridică ziduri de apărare, alteori zidesc trepte spre mine însămi, spre lume și, de câțiva ani, trepte spre cer...pentru cea care mi-a fost mai mult decât cuvânt și care simt că - mi pune în scris lumina.

Recomandări

Adaugă comentariu