Oare cum freamătă norii atunci când sufletul îi atinge?
Nostalgia este, probabil, unul dintre cele mai prețioase daruri care i-au fost hărăzite sufletului. Un dar precum zbaterea unei aripi prin rouă, răsărind, plăpând, la granița dintre bucurie și durere, dintre clipă și uitare.
Ea, nostalgia, este dovada că sufletul e încă viu, că încă freamătă, că încă nu a abandonat căutarea cea fără de sfărșit. Iar căutarea este de fiecare dată altfel, așa cum și nostalgia este de fiecare dată altfel. Așa cum și noi suntem, din fericire, de fiecare dată altfel.
Imaginile pe care le vedeți sunt realizate de George Christakis, un tânăr artist grec de doar 23 de ani.