Știu că ești cu mine după cum mă atingi
Și cum cu apariția ta pe altele le stingi
Te strecori prin toate ungherele minții mele
Nimic nu te oprește, nici lacrimile grele.
Mă plimbi prin timpuri de mult apuse
Atât de simplu și firesc clipele-mi sunt aduse
Cum imagini se perindă în fața mea
De-mi oglindesc maturitatea și copilăria.
Revăd și salut copila tunsă băiețește
Care mă roagă să nu uit ce ea mult iubește
Multe chipuri și locuri prind iar viață
Și mă trezesc cum pășesc pe-al său fir de ață.
Din primăvară mă găsesc privind la toamnă
În oglinda timpului azi văd o doamnă.
Cum legături leagă trecutul și prezentul
Asa e gândul, ca valul ce trezește sedimentul.
Anca Horj
De același autor
Când gândurile se transformă în cuvinte se nasc emoții.