“Un prieten adevărat e mai prețios ca un înger.” (Nichita Stănescu)
Ceea ce urmează, ar putea fi o fabulă. Doar că este mult mai mult decât atât. Nu doar pentru că povestea este reală, ci și pentru faptul că, fiind reală, înțelesurile sale sunt mai profunde. Așadar…
Charlie este numele unui cal. Un cal în vârstă. Atât de în vârstă încât și-a pierdut vederea: întâi la un ochi, apoi la celălalt. Spre deosebire de oameni (sau, uneori, asemeni lor), caii vârstnici și nevăzători nu se pot descurca singuri în viață. Așa că stăpânii s-au gândit să-i curme suferința.
Doar că atunci a intervenit în poveste Jack. Și i-a salvat viața. Jack este un țap. Când Charlie a încetat să mai vadă cu un ochi, Jack a început să meargă pe lângă el, pe partea “nevăzutului”, pentru a fi el ochiul lui. Iar când Charlie și-a pierdut vederea și la celălalt ochi, Jack a început să meargă în fața lui, astfel încât Charlie să-l audă și să-l urmeze cu ușurință. Mergând mereu pe poteci (deși țapilor nu le stă în obicei să meargă așa) și alergând să-și anunțe stăpânii dacă Charlie este în pericol, ochii lui Jack sunt acum și ochii lui Charlie.
Calul și țapul, doi prieteni nedespărțiți. Sună ca o fabulă, nu-i așa? Doar că, așa cum spuneam, lucrurile sunt cât se poate de reale. Priviți.
Cât despre înțelesurile acestei povești… sunt sigur că le-am descoperit fiecare.
(via)
