Cât mă dori

December 9 2016

Gabriela Enescu

1

Atât mă dori în pragul serii
Că nu pot da cuvânt tăcerii…
Atât mă dori în miez de noapte
Că nu pot să aud prin şoapte…
Atât mă dori în zori de zi
Că nu pot a mă trezi…
Atât mă dori în iarna asta
Că nu pot să-mi alin năpasta…
Atât mă dori în primăvară
Că nu pot să te revăd iară…
Atât mă dori în calda vară
Că şi visele-mi din gând plecară…
Atât mă dori în lunga toamnă
Că tot la tine mă condamnă…

Şi-atât mă dori în amintire
Că vreau iar vară ca să fie…
Şi-atât mă dori prin marea rece
Că nu vreau viforul să plece…
Şi-atât mă dori prin munţi de brazi
Că nu pot şti de-i ieri sau azi…
Şi-atât mă dori prin râuri multe
Că nici privighetoarea nu mai vrea să cânte
Şi-atât mă dori prin lumea toată
C-am să te dor şi eu… măcar o dată!

Gabriela Enescu

Facebook | De același autor

Avocat şi consilier european în domeniul proprietăţii industriale, se (re)descoperă de fiecare dată când se aşază în faţa propriei oglinzi, dând poeziei sale chipul său. Mai scrie eseuri şi proză scurtă. În pegătire: volumul de versuri “Cu tine, nemărginirea”.

Recomandări

• 

  Eu liric

• 

  Lângă mine…

• 

  Destinație