Cascada

Din vremuri cuaternare,
Plânge pământul în cascadă,
Ducând spre lumi imaginare
Eterna timpului balada.

Un plâns de vise înecate
Ce n-au mai ancorat la mal,
Pierdute-n gânduri renegate,
Făcute sul de-al vieții val.

Cu ropot de dorințe stinse
Plânge pământul în culori,
Din lacrimi cu sclipiri aprinse,
De-a pururi înflori-vor flori!

Cu stropi de apă și splendoare
Ce se transformă-n curcubee,
Se-nalță grandios spre soare,
Dulcea planetei melopee!

Ce fascinant plânge pământul!
Ca-ntr-un spectacol grandios,
Îmi este prea modest cuvântul,
Spre a-i descrie plânsul mai frumos.

Stefania Petrov

Stefania Petrov De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu