Ai vrut să ştii prea multe din din prima seară
Dar am ştiut să tac, să mă prefac ,
Să par un mister, să-ncerc să înşel
Privirea-ţi plăcută dar iscoditoare.
Acum vreau eu să te-ntâlnesc într-o seară
Sa-ţi răspund cu plăcere până la ultima întrebare.
Am vrut să te uit, să nu-ţi fiu o povară ,
Să nu suferi de dorul unui pierde-vară,
Să nu aştepţi în zadar să scriu o scrisoare.
Acum vreau eu să te-ntâlnesc într-o seară,
Şi chiar dacă n-o să te revăd prea curând,
Fără regrete ţi-aş scrie tot ce-mi trece prin gând.
Ai vrut să încerci s-arăţi ce eşti în stare:
Că poţi s-alergi după mine în ploaie,
Sau să m-aştepţi zâmbitoare, în fiecare seară,
Sperând c-o să vin, în mână cu-o floare.
Acum vreau eu să te-ntâlnesc într-o seară,
S-alerg prin ploaie, cu un braţ de flori mirositoare.
Am vrut să nu mă mai întorc în oraşul tău,
Să nu mai obosesc plimbându-mă pe stăzi,
Să nu mai văd râzând, îndrăgostiţi pe bănci.
Acum vreau să te-ntâlnesc într-o seară,
Să stăm şi noi undeva pe o bancă afară,
Şi sa-ţi şoptesc ceva, când luna-i mai clară.
