The Imitation Game – dramă biografică.
La al patrulea lungmetraj, norvegianul Morten Tyldum, veritabil cameleon capabil să studieze arta vizuală la New York și să o transforme în clipuri publicitare, știe să se învelească în tweed britanic și să extragă o captivantă poveste personală din evenimentele istoriei.
The Imitation Game narează epopeea intimă a genialului matematician Alan Turing (1912-1954), sufocat de codurile morale din epocă. Pelicula prezintă anumite fațete ale personajului adesea prezentat drept co-inventator al computerului, bazându-se (și) pe opera lui Andrew Hodges (Alan Turing: The Enigma): El însuși matematician, Hodges a redactat biografia lui Alan Turing, pionier al programelor informatice și logice. S-au tot realizat filme despre codul Enigma, cod din timpul celui de-al doilea război mondial, dar aici urmărim chiar povestea matematicianului englez criptanalist şi erou de război.
Acest specialist în decriptarea calculatoarelor a fost cel care a reuşit să spargă “Enigma“, renumita mașinărie de coduri. Cooptat în anul 1938 de MI6, Turing este însărcinat de către autoritățile guvernamentale britanice să spargă codurile secrete ale inamicului. În 1940, împreună cu alți câțiva străluciți decriptori, savanţi, lingvişti, campioni la şah şi ofiţeri ai serviciilor secrete, el va fi capabil să ofere guvernului britanic cea mai redutabilă armă de apărare din timpul războiului. Echipa reunită la Bletchley Park va lucra cu tenacitate, în pofida unor complicații în relațiile dintre membrii echipei, din pricina caracterului asocial al lui Turing.
De factură clasică, filmul ilustrează – în manieră academică – istoria unui destin pasionant. Pentru o singură intrigă s-au folosit două enigme: mașinăria folosită de armata nazistă pentru a dirija operațiunile militare și viața unui om de știință asocial, constrâns să devină eroul “din umbră” aflat în serviciul țării sale. Spărgătorul de coduri este un matematician de geniu, dar și un homosexual asumat. În urma unor încurcături neguroase, în 1952, Alan Turing se va regăsi în poziția de acuzat de ultraj contra bunelor moravuri. În puritanista Anglie de după război, va fi condamnat pentru homosexualitate și supus castrării chimice. Tulburat de o depresie severă, Alan Turing se va sinucide în 1954. A fost găsit mort după ce ingerase un măr îmbibat cu cianură. Misterul ce planează asupra decesului stă la originea ideii potrivit căreia destinul funest al acestui erou a servit drept sursă de inspirație lui Steve Jobs și lui Steve Wozniak în momentul fondării societății Apple.
The Imitation Game este prototipul de film englez hărăzit să facă o frumoasă carieră în Statele Unite (numeroase nominalizări pentru Oscar și pentru Globurile de Aur): este eficient, are în distribuție actori faimoși (Benedict Cumberbatch, Sherlock Holmes din seria BBC) și se bucură de-o coloană sonoră (Alexandre Desplat) demnă de oscarizat. Destinul excepțional al unui om de știință este redat publicului într-o narațiune sofisticată, cu nenumărate nuanțe de omenie. Benedict Cumberbatch este uimitor în rolul lui Alan Turing: geniul solitar ce nu se simte în pielea lui printre ceilalți semeni.
The Imitation Game
Regizor: Morten Tyldum
Scenarist: Graham Moore
Compozitor: Alexandre Desplat
Operator: Óscar Faura
Costume: Sammy Sheldon
Producător: Nora Grossman
Monteur: William Goldenberg
Distribuţia
Benedict Cumberbatch (Alan Turing)
Keira Knightley (Joan Clarke)
Matthew Goode (Hugh Alexander)
Charles Dance (Comandantul Denniston)
Mark Strong (Stewart Menzies)
Rory Kinnear (Nock)
Allen Leech (John Cairncross)
Tuppence Middleton (Helen)
Tom Goodman-Hill (Sergent Staehl)
Premii, nominalizări, selecţii
Oscar (2015) – Cel mai bun scenariu adaptat: Graham Moore
Globurile de Aur (2015) – Cea mai bună actriţă în rol secundar, nominalizat: Keira Knightley
Globurile de Aur (2015) – Cea mai bună coloană sonoră, nominalizat: Alexandre Desplat
Globurile de Aur (2015) – Cel mai bun actor într-o dramă, nominalizat: Benedict Cumberbatch
Globurile de Aur (2015) – Cel mai bun film – dramă, nominalizat
Globurile de Aur (2015) – Cel mai bun scenariu, nominalizat: Graham Moore
Oscar (2015) – Cel mai bun film, nominalizat
Oscar (2015) – Cel mai bun regizor, nominalizat: Morten Tyldum
Oscar (2015) – Cea mai bună actriţă în rol secundar, nominalizat: Keira Knightley
Oscar (2015) – Cea mai bună imagine, nominalizat
Oscar (2015) – Cel mai bun montaj, nominalizat: William Goldenberg
Oscar (2015) – Cea mai bună muzică, nominalizat: Alexandre Desplat
Oscar (2015) – Cel mai bun actor, nominalizat: Benedict Cumberbatch
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun film, nominalizat: Nora Grossman
Premiul BAFTA (2015) – Cea mai bună actriţă în rol secundar, nominalizat: Keira Knightley
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun scenariu adaptat, nominalizat: Graham Moore
Premiul BAFTA (2015) – Cele mai bune costume, nominalizat: Sammy Sheldon
Premiul BAFTA (2015) – Cea mai bună imagine, nominalizat
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun cântec, nominalizat
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun montaj, nominalizat: William Goldenberg
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun actor, nominalizat: Benedict Cumberbatch
Premiul BAFTA (2015) – Cel Mai Bun Film Britanic, nominalizat: Nora Grossman, Graham Moore, Morten Tyldum
Hotărât să imprime filmului chiar spiritul eroului, Morten Tyldum lansează o provocare spectatorilor, servind informațiile sub forma unor mistere. Principalul narator ne spune povestea sa ca și cum ne-ar împărtăși din pasiunea sa pentru dezlegarea careurilor de cuvinte încrucișate. Primul moment de glorie a lui Turing a fost în 1936 când a postulat existența, teoretică, a unui aparat ce putea fi programat să efectueze rapid diferite calcule. Grație acestuia, va apărea inteligența artificială. Al doilea război mondial îi va oferi, lui Turing, posibilitatea să-și pună în practică teoriile. În mijlocul unui puzzle narativ, vom regăsi un om aflat mereu între visuri și spaime. Timp de două ore, aventura micii istorii se va împleti cu cea a marii istorii, muzica solemnă îi conferă grandoare. Pe fondul tensinilor dramatice provocate de acțiunile armatei germane, lupta dusă cu “Enigma” se desfășoară în spatele uriașului hangar în care vizionarul Turing construia imensul aparat, strămoșul actualului computer. Logica va permite găsirea soluției, dar nu vag și abstract, ci prin joc.
The Imitation Game este povestea unui om aflat într-o permanentă gardă: intențiile, comportamentul și cuvintele celorlalți erau mereu criptice pentru el. Lipsit de tact și de ipocrizie, Alan se confrunta adesea cu persoane care spuneau altceva decât ceea ce gândeau. Asemenea situații l-au transformat într-un om rece, distant, arogant și antipatic. Probabil, de aceea filmul nu este lipsit de unele clișee (omul de știință asocial). Jocul devine crud. În adâncul acestui mister se află homosexualitatea pe care trebuia să o disimuleze într-o epocă în care acest comportament era socotit drept maladie. O dragoste din perioada pubertății, o femeie (sensibila Keira Knightley) pe care nu o poate iubi devin piedici în calea acestui “spărgător de coduri”. Filmul prezintă aceste fațete ale diferenței (evocă inclusiv misoginia anilor’40) ca făcând parte din “marea enigmă”: însăși viața.
Remarcabila performanță actoricească a lui Benedict Cumberbatch trezește interesul spectatorilor pentru descifrarea enigmei din spatele vanității și a prejudecăților. Alan Turing a fost doar un om care s-a străduit să decripteze comportamentul celorlalți și să imite mecanismele inteligenței umane: crudul joc al unei existențe. Portretul unui om răvășit de singurătate este realizat cu discreție, pe fondul grozăviilor istoriei. The Imitation Game ascunde, în spatele multor peripeții, melancolia și suferința unui om diferit, a cărui dramă se naște din incapacitatea de-a comunica cu alții și de a nu se face înțeles de ei. Pentru această ființă specială, bătălia matematică este una neînsemnată în comparație cu cea de natură umană. Benedict Cumberbatch exprimă – cu finețe și nuanțat – eficiența aproape robotică a lui Turing, dar și copleșitoarea suferință. Compoziția acestui actor, premiat cu Oscar, pare să lumineze destinul unui om neîțeles în epoca sa: omul viitorului, deschizător de noi căi ale tehnologiei, sacrificat în numele unor legi dintr-un trecut cvasi-arhaic. În 2009, prim-minstrul Angliei, Gordon Brown, a prezentat scuze pentru maniera în care-a fost tratat Alan Turing în țara pe care-a slujit-o cu devotament. În 2013, regina l-a reabilitat postum, iar în 2015, un mare actor i-a adus omagiul, întrupându-l pe marele ecran.
The Imitation Game rămâne o peliculă elegantă care și-a meritat pe deplin numeroasele premii, servind ca o lecție de viață bulversantă și fascinantă.