Tu

Cu gândul modelează-mă ca pe un lut
Iar mâinile tale să-mi dea viață
Să te ating ca o adiere de vânt
Când lumea ta se-nvăluie în ceață.
Să mă găsești lumină pe-al tău cer
Noaptea în stele, ziua îmbrăcată în mister.
Și picură-mi pe pleoape din iubire,
Să lase pe piele mea a ta amintire
Să-ți umplu izvoarele, să-ți fiu apă
Locul de unde inima se adapă
Să mă preling, ca o pană să te ating
Gânduri șirete în urma mea să sting.
Chipul tău în mine să se oglindească
Glasul tău – ecou să trezească
Să-l știu când îl voi rosti în noapte
Tu doar rostește-mi numele în șoaptă!

Anca Horj

Anca Horj De același autor

Când gândurile se transformă în cuvinte se nasc emoții.

Recomandări

Adaugă comentariu