O poezie de Cezar Ivănescu.
cum am putea fi fericiți
când întâmpinăm
și binele și răul cu indiferență?
atâta indiferență că într-o zi crăpăm
ni se sparge coșul pieptului
de râs: suntem de râs
nevătămați… și atât de depărtați
de tot ce se întâmplă
cu destinul nostru –
ca zeiiCezar Ivănescu
(6 august 1941 – 24 aprilie 2008)
Blog | De același autor
Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.
