Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Pădurile se nasc la poarta către stele,
Ascund la pieptul lor și pasul, și cărarea.
Adună legănare, dar și foșniri rebele;
Prin cântecul din sevă, alintă resemnarea.
Fântânile se nasc la geana gliei plânse,
Când cad răzlețe spice sub coase ruginite.
O ciutură și-un lanț se zbat spre hău neunse.
S-apleacă iar spinarea, sorb greu buzele fripte.
Iar râul fierbe-n matcă, rostind o rugăciune,
În dans de unde șchioape, sperând într-o minune.
16 ianuarie 2016, Madrid
