Pentru că te iubesc

Mă-ntorc mereu la tine, ca ecoul
ce se izbește-n ziduri de aproape
când vechiul se îngână iar cu noul
unei speranțe că îl mai încape

veșmântul clipei pline de fervoare.
Mă-ntorc mereu la tine ca uimirea
pe chipul de copil când vede-o floare
atinsă de-altă floare cu privirea.

Mă-ntorc și îndrăznesc să cred, să sper
că îți e dor de partea mea de cer
‘n-orice secundă și că tare-ai vrea
să-aprinzi etern tu stelele pe ea…

Aura Popa

Aura Popa Blog | Facebook | De același autor

Educatoare și mamă a doi copii, a publicat, începând cu anul 2012, poezie și proză în mai multe antologii și volume: "Vin dintr-o stirpe cu accente clare / şi pe strădanie şi pe contemplare…"

Recomandări

Adaugă comentariu