Cu fiecare simț îmi caut liniștea pierdută

Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!

De-atâta timp nu mi-am mai văzut liniștea
O caut cu privirea, uneori se furișa, noaptea, după perdea
Mă privea cum mă chinuie nesomnul și gândurile
Îmi ștergea, pe furiș, fruntea și lacrimile.

De-atâta timp nu mi-am auzit liniștea
Îmi cânta o melodie-n gând, chiar și când tăcea
Nu mai are sonor, n-o mai aud nici șoptit
S-a retras în muțenie, cred că a obosit.

De-atâta timp nu am simțit mirosul liniștii mele
A fân proaspăt cosit, și – a grădini de zorele.
S-a stins parfumul anotimpurilor ce-au trecut insipid
Vin altele noi ce miros a nimic.

De-atâta timp nu am gustat liniștea
Deliciu și răsfăț era o masă alături de ea.
Nu știu de-i dulce, de-i amară, acră sau sărată.
Ultima dată , mi-era prea foame, nu am savurat-o.

De – atâta timp nu am atins liniștea
Nu mai știu ce fin era somnul vegheat de ea
Ca o mătase îmi atingea inima și gândurile
Și – mi ostoia sufletul și dorurile.

De-atâta timp îmi caut liniștea
Cu toate simțurile, cu mintea și inima
Nu o găsesc, nu știu unde se-ascunde
E gălăgie mare-n lume, oricât strig, nu cred că m-aude.

Vașadi Adriana

Vașadi Adriana De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu