protestez împotriva absenţelor!
împotriva genunchilor de ceară ce ne cresc zilnic
în timp ce
ne prelingem alene, parşivi
unii printre ceilalţi, amestecaţi,
primitivi,
măcinaţi uscat la moara gândurilor
despre roza trecută a muririi şi-a vânturilor
despre mersul pe lună şi despre
banala minciună.
expectativi,
înzidiţi primitivi,
fiecare către râul cu lapte şi miere
către putere.
schimonosite scuturi si lănci ridicate
la haita clipelor mortificate
îmbrăcaţi -vă, oameni, în voi înşivă,
nu mai recurgeţi la chirurgie
către visata zilei de azi
Arcadie!
