Chip modificat, riduri, mâini subțiate, putere infimă sunt doar câteva din trăsăturile unui om la bătrânețe. Dar cum rămâne cu frumusețea vieții la orice vârstă? Există?
Răspunsul îl găsim în AMOUR, ultimul film al lui Michael Haneke. Apropierea sfârșitului schimbă puțin drumul vieții și îl presară cu ironii șlefuite, transformă răbdarea în defect și așteptarea în crimă.
Profesori de muzică, doi bătrânei, și-au împlinit țelul: participă la succesul celui mai talentat elev la pian. Elevul, în schimb, participă la declinul profesoarei sale dragi și astfel intrăm în paralizie odată cu personajul. Viața e ca un pian, când iei degetele de pe el, nu mai cântă. Iubirea la vârsta a treia este guvernată de respect, dar când celălalt se îmbolnăvește, e greu să mai pui totul pe seama iubirii. Sau poate nu?!
După ce a câștigat Palme d’Or în 2009 cu The White Ribbon, Michael Haneke a repetat decernarea premiilor la Cannes în 2012 cu Amour, iar acum este nominalizat la cinci categorii la Oscar 2013.
