Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Tu știi de la ce provine denumirea județului tău?

Schimb de generații…

“Copil fiind, păduri cutreieram” Ne-o spune Eminescu ca poveste. Dar nu am vrut sau poate nu știam C-aceste vorbe ne...

Continuare...


Inregistrare

Colaboratori

Trimite-ne un articol prin intermediul formularului de aici. Daca ne place, il publicam. La cel de al doilea articol publicat vei primi o parola personala.

Ai uitat parola?

Noua parola iti va fi trimisa pe e-mail.

Aboneaza-te gratuit

Powered by

Stimați cititori,

WebCultura continuă să existe datorită dumneavoastră. Mai avem un hop de trecut, ajutați-ne să trecem și de acesta. Ajutați-ne sムcontinuăm acest proiect.
Dacă doriți, ne puteți ajuta prin intermediul unei mici donații, fie direct, prin intermediul butonului de mai jos. Vă mulțumim!

Tu știi de la ce provine denumirea județului tău?

Sorin Tudorde @
18 January 2013

Un exercițiu de cultură generală.

Alba – provine de la numele orașului Alba Iulia. Mai precis de la culoarea albă a zidurilor din piatră ale cetății medievale;
Arad – se crede că provine de la numele cavalerului Orod, cavaler la curtea Regelui Ștefan I al Ungariei, care, în secolul al XI-lea a ajuns în această zonă;
Argeș – provine de la denumirea râului Argeș care, pe vremea dacilor era numit Argessos (însemnând, cel mai probabil, “strălucitor”);
Bacău – există mai multe etimologii posibile: un conducător local numit Bako, strugurelui, care crește în vecinătatea orașului Bacău și este numit “bacă” sau chiar zeul Bachus;
Bihor – unii spun că ar proveni din sârbescul “vihor” (volbură), alții sunt de părere că ar avea o etimologie traco-dacică, după numele cetății “Biharea” (din bi – doi și harati – a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni;
Bistrița-Năsăud – probabil de la râul Bistrița (denumire de origine slavonă – apă repede) și de la orașul Năsăud (din cuvântul german Nussdorf – Satul nucilor);
Botoșani – de la un boier numit Botaș (cea mai veche pecete cunoscută până acum a Botoșaniului poartă inscripția “Pecetea târgului Botaș”);
Brașov – de la numele rîului Brașovia, azi identificat de cei mai mulți specialiști cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare și mai învolburat cu mult timp în urmă(denumire peceneagă: bara šu – apă cenușie);
Brăila – de la indo-europeanul “bhreg”, însemnând pisc vertical (cu referire la versantul Dunării, orașul numindu-se în trecut “Piscul Brăilei”);
(București – de la stâna ciobanului Bucur care, dorind să se apare de otomani, și-a clădit o cetate și o biserică)
Buzău – cel mai probabil de la cuvântul autohton “buză”;
Caraș-Severin – de la râul Caraș (de la cuvântul sârbo-croat Kraš – zonă calcaroasă);
Călărași – din cuvântul călăraș – corp militar auxiliar în evul mediu, în Țara Românească;
Cluj – din latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de coloniștii germani (Klausenburg);
Constanța – de la orașul Constanța (care a fost denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare);
Covasna – din cuvântul slavon “cvaz” (acrișor, referitor la gustul apelor minerale din zonă);
Dâmbovița – posibil după râul Dâmbovița (de la cuvântul dâmb);
Dolj – de la cuvântul slav “dolu” (vale);
Galați – fie de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiția;
Giurgiu – de la orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre, numit după Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul orașului lor natal;
Gorj – de la cuvântul slav “gora” (munte) și râul Jiu (“Jiul de munte”);
Harghita – probabil din har (“deal” sau “munte” în limbile semitice și turcice);
Hunedoara – de la orașul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad și vára – cetate (cetatea lui Hunyad);
Ialomița – după râul Ialomița, denumire de origine slavonă (“ialov” – pustiu);
Iași – posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, “yash” înseamnă “faimă”);
Ilfov – denumire de origine slavonă;
Maramureș – probabil compus din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș:
Mehedinți – din maghiară (méhed – prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine);
Mureș – după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris;
Neamț – după orașul Piatra Neamț (“neamț” cu sensul de “german” – teutonii construind o fortificație în zonă);
Olt – după râul Olt, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus;
Prahova – după râul Prahova, denumire de origine slavonă (prah- cataractă de apă);
Satu Mare – de la Sătmar, nume venind de la Zothmar, căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea;
Sălaj – probabil din latinescul “silva” (pădure);
Sibiu – de la numele râului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium);
Suceava – probabil de râul Suceava, a cărui denumire vine de la arbuștii de soc;
Teleorman – denumire de origine cumană (“deliorman” – “pădure nebună”);
Timiș – după râul Timiș, denumit Tibisis de romani;
Tulcea – denumire compusă din “tul” (etimologie necunoscută) și turcescul “cay” (râu, apă curgătoare);
Vaslui – nume derivat din “vas” (care în cumană este posibil să fi însemnat “zonă împădurită”) și turcescu “uj” (râu, apă curgătoare);
Vâlcea – fie din cuvântul slav “vâlk” (lup), fie din latinescul “vallicella” (vale îngustă);
Vrancea – foarte probabil de la “frânc” care, în româna veche însemna “occidental”.

Romania-harta

(surse 1, 2, 3)

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

    Comentarii
  1. Bogdan MB

    Raul Timis este Tibiscus la romani si nu Tibisis, care este denumirea in greaca. Tibiscum este asezarea romana, azi Jupa, jud. CS.

  2. Mirela Sandu

    1. De mentionat ca numele cetatii medievale de la Alba Iulia a fost "Alba Carolina"

    2. Un calugar de Manastirea Neamt spunea ca numele vine de la "nemeti", care in slava veche inseamna linistit. Este vorba de amplasarea in depresiunea Neamtului, in care nu patrund vanturile puternice si este linistita.

    3. Conform istoricilor citati pe WikiPedia, "Vechea denumire în limba greacă veche a râului Buzău și a orașului Buzău, atestată în secolul IV î. Hr., a fost Mousaios (Μουσαίος)." Apoi, numele l-a luat si judetul, aflat in limitele actuale dupa reorganizarea teritoriala din 1965.

    4. Se pare ca tul are origine maghiara, insemnand "dincolo de". Astfel, numele ar fi "dincolo de rau", Tulcea fiind situata dincolo de Dunare. Denumirea a fost data asezarii (orasul de astazi) in vremea lui Mircea cel Batran.

  3. Mirela Sandu

    De mentionat ca denumirea cetatii medievale este Alba Carolina, care a devenit Alba Iulia.

    Din wikipedia: "În câmpia Brăilei avem de-a face cu o multitudine de toponime formate din cuvinte românești înțelese de toată lumea, dar și din toponime antice autohtone, sau date de alte populații care au trecut prin regiune. Referitor la numele Brăilei, acesta este un toponim clar de origine autohtonă, cu toate confuziile mai mult sau mai puțin intenționate care au circulat în anumite perioade. El provine dintr-un toponim asemănător cu toponimele tracice sud-dunărene ca Bragylor-Bragiola în care gi se va transforma în i; Astfel s-a ajuns la numele proprii în primul rând de Brăila asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. Este tipic românesc fiind atestat documentar încă din evul mediu ca nume personal. În unele lucrări s-au menționat formele de limbă greacă Proilaba, de limbă slavă ca Proilava, de limbă turcă, ca Ibraila și alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra malului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galați pe Dunăre, de aici și celălalt nume existent de "Piscul Brăilei", acordat orașului în trecut."

    Conform istoricilor, vechea denumire în limba greacă veche a râului Buzău și a orașului Buzău, atestată în secolul IV î. Hr., a fost Mousaios (Μουσαίος). Aceasta aparea incriptionata pe monezi descoperite in zona orasului Buzau.

    Un calugar de la Manastirea Neamt spunea ca denumirea ar veni de la "nemeti" -linistit in slava veche, cuvant care definea trasatura principala a Depresiunii Neamt. Liniste, pentru ca aici nu patrund vanturile puternice, zona fiind delimitata de culmi inalte.

    Numele Tulcei a fost dat in vremea lui Mircea cel Batran. Cel mai probabil, vine din maghiarul "tul", care inseamna "dincolo de" si turcescul cay, rau (de mentionat ca ambele limbi au aceeasi origine ungro-finica). Cu alte cuvinte, ar fi "dincolo de rau", stiut fiind ca asezarea se afla dincolo de Dunare.

  4. Fleurette Dumitrescu

    Bacau - baca este si forma unui fruct,chiar asa i se spune;
    Covasna - cvas sau covasit;
    Galați - mai degraba de la Galata, denumire turceasca a podului cu acelasi nume

    • fiji

      @Galaţi; Galiţia e prea mult la nord faţă de oraş pentru a fi vreo legătură între ele iar tribul celtic al galilor nu a ajuns niciodată pe aceste meleaguri aceştia fixându-se în vestul Europei în Galia cucerită de romani şi devenită Franţa din ziua de azi.

  5. Gorj vine de la Gorjiu, de la goru (slav. munte) + Jiu, adica Jiul de la munte, Jiul de sus

    in opozitie cu

    Dolj, care vine de la Doljiu, de la dolu, dolina (slav. vale) + Jiu, adica Jiul din vale, Jiul de jos

  6. Ovidiu

    De unde vine denumirea de „Maramureş“

    Una din teoriile plauzibile este că denumirea judeţului nostrum se trage de la numele a două râuri importante: Mara şi Mureş. Cu toate acestea, această variantă a fost combătută de-a lungul anilor de diferiţi istorici care au arătat că distanţa dintre cele două râuri este mult prea mare pentru ca această teorie să fie luată în calcul.
    O altă teorie vizată de istorici cu privire la numele de Maramureş se leagă de: Mara + murus (zid de piatră). Potrivit acestei variante, numele ţinutului ar fi fost dat de cei care veneau dinspre sud, ca fiind “ţara străbătută de râul Mara şi înconjurată, ca o cetate, de pereţi (murus) de piatră (munti)”, adică Maramurus. “Mur” (“mururi”), cu sensul de “temelia casei” sau “zidul de sub casă”, a fost atestat în Berbeşti şi Săpânţa în a doua jumătate a secolului al XX-lea. O teorie propusă de Mihaly de Apşa este cea pornită de la cuvântul: Marmură, Marmure > mar(a)mure. Această variantă provine de la derivarea din cuvântul “marmure”, cu un “a” intercalat, precum în cazul “arma” > “aramă”. Argumentul constă în existenta unor cariere de marmură la Borsa, Săcel, Repedea etc.
    O altă interpretare interesantă este dată de unguri, care încearcă să derive numele din vucântul unguresc: „mar ma rossz“(azi e rău), iar evreii din cuvântul ebraic: „marmaraiş“, forma superlativă a adjectivului mar-amar. Pe lângă aceste variante au mai fost prezenentate cel puţin alte zece teorii a denumirii judeţului Maramureş, însă nici până în momentul de faţă nu s-a stabilit cu exactitate provenienţa acestei denumiri.

  7. andrei

    sal, Ma puteti ajuta cu numele Bahnea, de unde deriva sau originea numelui. Am tot cautat dar nu am gasit nimic. Va-si ramane recunascator. ms

    • fiji

      Există un termen, "bahnă", ce înseamnă "loc mlăştinos, smârc, baltă cu mocirlă" ce ar proveni din ucraineanul "bahno" cu aceleaşi înţelesuri. De notat similitudinea cu termenul german "bach" ce însemnă "pârâu".

    • Daniel Bărbulescu

      Bahnă = apă sau baltă stătută. Cred că e slav.

      • etimologul

        In limba sanskrita ,,bahu" inseamna ,,important, mare, bogat".Bahnea are toate sansele sa fie de origine traco-dacica insemnand OM IPORTANT

  8. hiris

    Suceava vine de la sugi teava,adica boieri fumau narghileaua!Parerea mea!

  9. etimologul

    Ce prostie : Bacau de la ,,baca".Pai baca este denumirea stiintifica a fructului unor plante care cresc peste tot in Romania.O mostra de manelism in stiinta etimologiilor.

  10. Gabriel L

    Buzau nu isi are originile de la "buza", ii trebuie documentatie mai avansata celui ce a scris acest aricol.... Buzau vine de la "buzeu" sau si mai exact de la raul Buzau care in trecut se numea "Mousaios" , deci o derivatie de aici.

    • Mirela

      Asa am scris si eu mai sus. Am pomenit de istoricii citati de WikiPedia, dar explicatia este data si de cei de la Muzeul de Istorie din Buzau. Dealtfel, asa spun specialistii in toponimie.

  11. Mia

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava

    Etimologia denumirii[modificare | modificare sursă]
    Există următoarele două teorii cu privire la originea numelui orașului Suceava:
    Simion Dascălul în "Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă": "Suceava scrie (Grigore Ureche) că o au descălecat niște cojocari unguréști, ce să chiamă pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie." Numele se compune din maghiarul "szűcs" (pronunțat: "suci"), în traducere "cojocar", "suci" + sufixul slavo-român "–eavă", rezultând "cojocărie" (în maghiară "szűcsség"). Originea slavă, bulgară sau română a sufixului "–eavă" prezent în cuvintele gâlceavă, iznoavă, ispravă etc. este dezbătută și astăzi.[6]
    De la râul Suceava, al cărui nume vine din românescul "soc" (specie de arbuști), articulat "socea" + sufixul slav "–va" (prezent și în "Moldova").[7] Această etimologie este problematică, fiindcă forma articulată a substantivului "soc" este "socul", nu "socea".
    De la cuvântul ucrainean pentru linte, "socevița" (Сочевиця).

  12. Ruicu Mircea Florian

    Numele Bihor poate proveni şi de la denumirea Cetăţii Biharia, denumire - după părerea mea - de origine indo-europeană (în sanscrită avem "Vihara" care înseamnă "cămin", "sălaş", "reşedinţă", "sediu") şi comparabilă cu numele statului indian Bihar.

  13. Eu locuiesc in Neamt dar nu cred ca denumirea vine de acolo.

  14. Costin

    Caras-Severin este un nume compus din unirea denumirii fostului judet Caras cu cea a fostului Judet Severin , judete care s-au unit. Etmologia lui Caras a fost spusa dar s-a sarit peste Severin , nume care vine de la cetatea Severinului , fosta capitala a Banatului de Severin (Tara Severinului ) din care facea parte si actualul judet Caras Severin. La randul sau , numele de Severin dat cetatii Severinului ( actualul oras Turnu-Severin ) vine de la fostul patron spiritual al episcopiei catolice a Severinului ( sec.XII-XIV)-Sfantul Severin de Noricum. O alta teorie a originii numelui Mehedinti este cea care are legatura cu aceeasi Tara a Severinului si anume aceea ca Mehedinti vine de la Mehadia ( in prezent in Caras -Severin , in fostul judet Severin ), unde a existat o veche cetate romana .

  15. asclepius

    Numele de Arad provine intr-adevar de la "Orod" doar ca etiologia nu este maghiara cum spune in articol, ci ebraica. Prima asezare in actuala locatie a Aradului se crede ca a fost una evreiasca, evreii fiind cei care au au pus bazele actualului oras. In limba ebraica, "Orod" inseamna rosu.

    • Bogdan

      Tot legat de asta mi se pare interesant ca in Israel exista un oras numit la fel, Arad.

    • Numele Arad vine de la Oradava / Oradua. Adica cetatea mare a aurului. Orasul e pe calea cea mare a aurului, cea prin care romanii scoteau aurul din Dacia ocupata (mai intii pe riu pina la Arad, si apoi pe drumurile terestre). Calea cea mica a aurului era prin Oltenia, si era folosita cind calea cea mare era atacata de dacii liberi.

  16. istvan

    Sunt din Salaj adica Szilagy.Asemanarea e indiscutabila. Denumirea maghiara , aparuta in documentele istorice maghiare inca in sec.XI , XII , este un nume compus szil /paltin/ si agy / vale /. Deci etimologia denumirii e maghiara cu sensul tinut , vale cu paltini. Ma distreaza stradania unora sa nege existenta ungurimii in AQrdeal. Denumirea Ardeal provine din ungurescul erdo elve / tinut de dincolo de paduri / ca si havas elve /tinut de peste munti/ , adica Muntenia.Maghiarii au un trecut istoric de o mie de ani in Ardeal, si un respect reciproc ar fi spre binele etniilor din aceasta provincie minunata.

    • Razvan

      Draga Pisty, si pe mine ma distreaza stradania unora sa nege existenta romanilor in Ardeal.

      Terminatia “-eal” in românescul cuvânt “Ardeal” probează de asemenea că n-a fost preluat in română din maghiară Terminatia maghiară “-ely” devine “ei” in română. Cuvântul Ardeal in mod evident nu are terminatia “ei” in română

    • Mucanu Aurel

      Pe istvan il distreaza cum unii incearca sa stearga stapanirea maghiara din Transilvania.
      Pe mine ma distreaza cum incearca unii sa ne faca slavi, cumani, indieni, turci, maghiari si numai geto-daci nu.
      Este vorba despre unghiuri. Adica unghiul din care privesti problema.

  17. Razvan

    Limba maghiară nu apartine grupului limbilor indo-europene iar cuvântul “Ardeal” este de origine Indo-Europeana.

  18. istvan

    Draga Razvane , ai perfecta dreptate , lb, maghiara nu este indo- europeana,dar asta nu inseamna ca denumirea Ardeal nu are nicio legatura cu aceasta limba asiatica /de altfel foarte frumooasa si interesanta /.Ai o teorie personala legata de terminatia -ely ,dar ce zici de radacina ard , care este o forma arhaica a cuvintului maghiar erdo / padure /. Cu respect ...

  19. marius

    Vrancea -- Istoricii şi cercetătorii sunt de părere că acest cuvânt face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN însemnând pădure/munte. Poate acest lucru explică de ce în scrierile timpului, Vrancea mai era numită şi „Pământul cu păduri bogate” sau „Pământul Negru”.

  20. Valentin ANDREI

    Neamt vine de la un termen vechi, se pare de origine germanica (atentie, nu germana!), care insemna "linistit". Acest termen de "neamt", adica "linistit" i s/a atribuit actualului curs de apa de langa Targu Neamt, Ozana. Apoi, in timp, termenul de "neamt" a denumit targul de langa apa Neamtului (Ozana de azi), manastirea din imprejurimi si asa s-a ajuns la a denumi un tinut intreg, tinutul (judetul) Neamt. Numele de Piatra-Neamt i s-a dat orasului (acum resedinta de judet) abia in secolul XIX, cand, dupa reforma administrativa a lui Cuza, exjstau in Romania doua orase cu numele de Piatra. Cel din Oltenia si cel din Moldova. S-a hotarat, prin act administrativ domnesc, ca ele sa se numeasca de atunci Piatra-Olt si Piatra-Neamt.
    Acesasta este explicatia denumitrii judetului NEAMT! NU CEEA CE ATI PSTAT VOI.

  21. ioana

    @Suceava:numele apei vine din slava <>
    In literatura se citeaza si teoria etimologiei magiare a cuvantului(suci=cojocarie).
    Teoria cu arbustii de soc nu am mai citit-o/auzit-o pana in prezent.

  22. Paul

    De ce etimologia nu ia in considerare si variantele evidente?

    Vâlcea - de la substantivul propriu, romanesc, "vâlcea" - vale, vălicea

    Ardeal - Ard-Deal - Dealul care arde, se cunoaste metoda medievala de comunicare a invaziilor migratoare, prin aprinderea focurilor in varf de deal, ca si metoda agricola de ardere a miristilor si faneteleor pentru a obtine productie mai buna in anul urmator

    Etimologiile astea unde toate cuvintele romanesti sunt imprumutate de la limbile popoarelor care au trecut pe aici nu iau in considerare ca popoarele respective au imprumutat, cu siguranta, si ele cuvinte din limba localnicilor.

  23. Ciudat cum foarte putine dintre judete noastre au pastrat in denumire notiuni in limba geto-traca. Pare-se ca Mircea cel Batran a inceput impartirea in judete a teritoriului romanesc de-atunci. Acum, cum pe la noi au trecut mai toate semintiile, nu-i de mirare ca-s atatea ramuri etimologice...

  24. Mucanu Aurel

    Asa cum sunt explicate, majoritatea denumirilor de judete sunt de origine slava si la mare distanta de origine turca, maghiara, latina, indiana, sanscrita, cumana si pe ici pe colo presupus de origine geto-daco-tracica. Asta ma duce cu gandul ori ca nu ne tragem de la Roma ci de la Moscova, ori eram niste geto-daci analfabeti si gangavi si fara vorbire si a fost necesar sa ne ajute strainii ca sa ne dea denumiri la judete ca noi nu am fost in stare. Si pentru ca nici nu stiam sa vorbim(comunicarea intre geto-daci facandu-se ori cu fluieraturi ori cu sunete monosilabice precum fa, ba, ma) au intervenit slavii, grecii, cumanii, maghiarii, latinii, turcii, indienii si alte popoare care ne-au imprumutat vocabularul si gramatica lor ca sa fim si noi in randul lumii. Ne-au imprumutat si alfabetul cirilic si apoi roman. Nu stiu de ce s-a renuntat la alfabetul cirilic daca vocabularul nostru este in majoritate slav. Unde le-a fost capul stramosilor nostri ? Chiar si marele si stralucitul academician Iorgu Iordan a publicat o carte in care explica stiintific precum ca majoritatea numelor si prenumelor la romani sunt de origine slavo-bulgareasca(mai mult de 80% dintre numele pe care noi le purtam).

  25. Popescu

    Chiar mă întrebam cine a scris asta... Din ce am citit Argeș vine de la cuvantul get, reprezantand raul, Argesis și nu Argesos...

Comentează

Atitudini

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.