În 1964, Radu Beligan l-a întâlnit la New York pe Salvador Dali.
Iată ce mărturisește marele actor român în cartea sa, Note de insomniac:
“În 1964 l-am cunoscut la New York pe Salvador Dali. Un prieten comun m-a prezentat “divinului” care mi-a arătat, spontan, o violentă simpatie. Socotea că noi, românii, avem o misiune sacră, de gardieni ai latinității, aici la răscrucea imperiilor moarte. Mi-a dăruit un foarte frumos album, cu o dedicație care cuprindea întreaga pagină de gardă și în a cărei grafică exaltată se afla pecetea lui indelebilă. “Pastreaza-l bine. După moartea mea, îl vei vinde la licitație”. L-am asigurat că nu mă voi despărți niciodată de el. “Sa nu spui asta. Banii au o importanta capitala in existenta noastra”. (…)Discuția asta m-a impresionat puternic, dovadă că o pot reda, după atâta vreme, aproape cuvânt cu cuvînt. Mi-am amintit de ea ieri, când un spectator, intelectual subțire, deplângea faptul că unii dintre marii noștri actori se prostituează în filme, în reclame sau spectacole nedemne de statutul lor artistic. Cine are dreptate? Dali sau intransigentul meu spectator? E o dilemă pe care fiecare artist o rezolvă conform filosofiei și… nevoilor lui.”
Și, în final, iată 30 de secunde filmate cu Salvador Dali.
Radu Beligan și Ion Besoiu,aceștia invidioși pe succesul răsunător al lui Liviu Ciulei,turnau la vechiul aparat de represiune,a turna este printre cele mai abjecte degradări umane !