“De departe bărbat, de aproape copil,
Strângând tare la piept un secret inutil,
Un cuvânt nerostit nici când scria poezii…
De departe bărbaţi, de-aproape copii!”
Poţi să nu-l laşi să doarmă, poţi să nu-i dai mâncare,
Poţi să-i tai bucăţele fiecare țigară,
Poţi să-i faci praf maşina, banii… banii poţi să-i arunci,
Ochii lui încă vor jucăria de-atunci…”
“De departe bărbat, de aproape copil,
Strângând tare la piept un secret inutil,
Un cuvânt nerostit nici când scria poezii…
De departe bărbaţi, de-aproape copii!
De departe bărbaţi, de-aproape copii…”
(Alexandru Andrieș, Ceața)