O imagine al cărei sens va fi înțeles pe deplin doar de persoanele care au o anumită vârstă…
Există obiecte care îți trezesc nostalgia. Nu pentru că ți-ar fi dor de ele. Și nici măcar pentru că ți-ar fi plăcut. Ci pentru că au darul de a-ți retrezi amintirile la viață. Simți cum încep să-ți furnice sub piele. Mai mult. Și mai mult… Încercând să răbufnească un eu uitat peste conturul de acum.
Le simți. La început line. Apoi, năvalnice, tot mai năvalnice. Curgându-ți prin vene iubirile pulsânde ale unui inimi. E inima ta, dar îți vine greu să o mai recunoști. De parcă ar fi alta. Pentru că tu ești altul. Și pentru că timpul este, până și el, altul. Doar scurgerea a rămas aceeași – scurgerea timpului, a sângelui și a unor amintiri care uneori îți picură în gânduri. Asemeni unei clepsidre.
“Generația tânără nu va ști niciodată care este legătura dintre o casetă audio și un pix.”
(imagine: Vasilis Magoulas; muzica: Bon Iver)
Pixul,creionul, acestea aveau rol de derulator !