O tristă poezie de dragoste.
Ne-a părăsit lumina, culoarea ne-a uitat,
Și șoaptele-și pierdură-nțelesul pe vecii,
Și trupurile noastre în gol s-au destrămat
Sub aiurarea nopților târzii.Și gândurile noastre trecură fără grijă-n
Ostroavele-necate în destrămări de veci.
Pe cerul lumii noastre mai dorm fără de sprijin
Doar ochii reci, doar lacomii ochi reci.Nicolae Labiș (2 decembrie 1935 – 22 decembrie 1956)
Gol (1956)