…de acum 2.000 de ani.
Sau, altfel spus: zece gânduri despre iubire ale lui Ovidiu (n. 20 martie, 43 î.Hr., Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila – d. 17 sau 18 d. Hr., Tomis, azi Constanța), care, veți vedea, sunt valabile și astăzi.
Când oferi prietenie celui care are nevoie de dragoste, este la fel cu a-i da pâine unuia care moare de sete.
Mai întâi câştigă-i dragostea, abia pe urmă fă-i cadouri; este mai greu, adevărat, dar aşa trebuie.
Dacă o lipseşti de frământări, iubirea se stinge…
O voi urî, dacă voi fi în stare; dacă nu, fără voia mea, am s-o iubesc.
Plăcerea care vine în deplină siguranţă este întâmpinată cu mai puţină bucurie.
Indiferent dacă refuză sau acceptă, întotdeauna este un deliciu pentru femei să fie întrebate.
Noaptea, iubirea şi vinul nu îndeamnă la nimic cumpătat.
Bătrânului nu-i şade bine nici soldat, nici amorezat. Acestea sunt atributele tinereţii.
Timpurile se schimbă şi noi ne schimbăm odată cu ele.
Toate se schimbă, dar nimic nu piere.
Publius Ovidius Naso
