În miros de iarbă verde și vânt cald de primăvară, cineva mi-a citit astăzi o poveste. O poveste despre o fată care a plecat în căutarea fericirii.
După câteva întâlniri cu un sihastru, cu dragostea, prietenia și ispita, a descoperit ceea ce auzim din ce in ce mai des: fericirea e în interior (al nostru)! Adică cum? Există vreo cameră specială unde este găzduită? Poți să o atingi? Poți să îi spui când să se manifeste și în ce mod? Poți oare, să-i vorbești? Cum arată? Ce culoare are?
Mă joc adesea cu rolul meu de psihoterapeut, ar trebui să știu răspunsurile la aceste întrebări. Ar trebui să știu definiția fericirii și o rețetă garantată pentru a o obține. Adevărul e că nu dețin aceste răspunsuri, nu știu rețeta și nici nu am învățat despre asta în procesul meu de formare. Am învățat însă, despre a crea și despre a fi responsabil. Două cuvinte care, aparent, nu au nici o legătură cu fericirea.
Povestea lui a fi responsabil nu este despre a plăti facturile la timp sau a duce gunoiul atunci când îți vine rândul. Acel a fi responsabil despre care eu am învățat înseamnă să îți aparții. Eu, Iuliana, îmi aparțin. În consecință, îmi aparțin gândurile, emoțiile, comportamentele, stările de spirit. În dicționar, una dintre definițiile cuvântului “a aparține” este “a depinde de cineva sau de ceva”. Așadar, gândurile mele, emoțiile mele, comportamentele mele depind de MINE. Și ele depind de mine pentru că eu le creez. A face ceva ce nu exista înainte, asta înseamnă a crea. Întâi vine creația și apoi urmează responsabilitatea pentru ceea ce ai creat. Am învățat să iubesc responsabilitatea pentru că ea vine cu un dar neprețuit: puterea de a schimba. Dacă ceea ce eu am creat nu îmi face bine, eu am puterea să îi dau altă formă și alt aspect, pentru că depinde de mine.
Astăzi nu am căutat fericirea, nici mâine nu voi face asta. Astăzi, eu am creat fericirea și mi-am asumat responsabilitatea pentru asta. Fericirea pentru mine poate fi o senzație fizică plăcută, un sentiment de bucurie, recunoștință pentru ceea ce primesc, un duș fierbinte la sfârșitul unei zile sau vocea unui om care-mi șoptește “Sunt aici.”
