Cartierele Bucureștiului: un scurt exercițiu de cultură generală.
Aviației: înainte de 1980, în această zonă existau doar case. Acestea au fost dărâmate la ordinul lui Nicolae Ceaușescu pentru a face loc blocurilor în care acesta dorea ca să locuiască personal din cadrul armatei, poliției și aviației.
Balta Albă: primele date istorice ale acestei zone datează din anii 1813-1814. În acea perioadă, Bucureștiul a fost cuprins de o epidemie de ciumă bubonică ce a omorât peste 50 000 de oameni și a rămas în istorie cu denumirea de “Ciuma lui Caragea” (pe atunci domnitor al Țării Românești era Ioan Gheorghe Caragea). Balta Albă era cartierul unde se afla o groapă de var unde erau duse și topite cadavrele ciumaților. Din cauza ploilor, varul ieșea la suprafață, formând bălți albe.
Colentina: legenda spune ca numele ar proveni de la expresia “colea-n tină” (aici în noroi), după cum răspuns unul dintre spătarii lui Matei Basarab atunci când domnitorul l-a întrebat unde a înfrânt oștile Înaltei Porți.
Crângași: o hartă întocmită între 1828-1832 amintește despre un cătun neînsemnat, Crângași, cu maximum cinci gospodării.
Dămăroaia: numele cartierului provine de la boieroaica Maria Damaris, care a avut o moșie pe teritoriul actualului cartier.
Dealul Spirii: denumirea Dealul Spirii a fost dată după numele doctorului Spirea, pe numele său complet Spiridon Kristofi, ctitor al bisericii construite pe acest deal înainte de 1765.
Domenii: numele zonei este legat cu dezvoltarea Bucureștiului dintre anii 1920-1940, perioadă în care s-au vândut parcele și loturi de pământ angajaților din Ministerul Agriculturii și al Domeniilor, de unde și numele de Domenii.
Dorobanți: Calea Dorobanți este una dintre cele mai vechi străzi din București. Numele străzii a fost dat în 1878 în amintirea trupelor de dorobanți care au luptat la Plevna, Vidin și Grivița în cadrul Războiului de Independență al României.
Dristor: numele cartierului vine de la breasla piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se numeau “darstari”, “darsta” fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau “darste” și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene pentru târgul Bucureștilor.
Drumul Taberei: denumirea cartierului este legată de trecutul acestor locuri – în timpul Revoluției de la 1821 Tudor Vladimirescu și-a stabilit în această zonă tabăra de panduri.
Dudești: zona a fost în trecut un sat al cărui nume vine de la familia aristocrată din Dudești.
Ferentari: numele cartierului vine de la numele arterei principale a acestuia: Calea Ferentarilor. Există mai multe teorii care încearcă explicarea originii numelui: una din aceste teorii susține că e posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru Ioan Cuza – ferentarii – care ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o; o altă teorie privitoare la numele cartierului, susținută de unii istorici, e legată tot de niște ferentari, din oastea lui Mihai Viteazu de data aceasta, care ar fi avut câmpul de exerciții prin această zonă; o a treia teorie se referă la originea latină a numelui: latinescul “Ferentarius” – soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane.
Floreasca: actualul cartier era în sec. XVI-XVII o parte din moșia domnească din jurul orașului București, moșie aparținând boierilor Florești.
Giulești: în trecut a fost un sat separat, cu mai multe cătune, printre care Giulești-Sârbi și Giulești-Țigănia. Această zonă a fost locuită de milenii. Descoperirile arheologice din zonă dau numele culturii Giulești-Boian locuitorilor care au trăit în zonă în al 4-lea mileniu înaintea erei noastre.
Giurgiului: cartierul și-a căpătat numele după artera care duce către orașul-port Giurgiu.
Pantelimon: cartierul este numit după artera sa principală, care își trage numele de la orașul învecinat, Pantelimon, la rândul lui denumit după sfântul Pantelimon, patronul unei foste mănăstiri aflate acolo.
Rahova: numele cartierului provine de la victoria obținută la Rahova de armatele române, în 9 noiembrie 1877.
Regie: în 1864 Manufactura de tutun de la Belvedere a fost construită în zonă, deținută de Effingham Grant, secretar al Consulatului Marii Britanii la București. Grant a construit de asemenea în zonă și un conac și a înființat Regia Monopolurilor Statului, de unde vine și numele zonei. Construcția căminelor studențești a început în 1961.
Tineretului: deoarece de amenajarea și curățenia parcului din zonă (și deschis în 1976) s-au ocupat tinerii din școli și fabrici – trăsături specifice propagandei comuniste – parcul a primit numele de Parcul Tineretului, nume care a fost adoptat mai apoi și de cartier.
Văcărești: după părerea unor istorici și etimologi, numele zonei s-ar datora faptului că moșia ar fi aparținut familiei boierilor Văcărești. Alte păreri susțin că toponimul nu are nici o legătură cu familia Văcărescu și că explicația s-ar afla fie în ocupația sătenilor de altă dată – creșterea vitelor, fie că ar fi derivată din birul care se plătea odinioară de către crescătorii de animale – “văcăritul”.
