Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Ușor de spus, greu de trăit.
În timpuri grele e eficient să gândești sănătos. În timpuri ciudate, precum acestea, e greu să privești ceasul din perete și să tragi concluzii. Reperele temporale se aplatizează din ce în ce mai evident, iar orele rămân undeva chinuite în colțul lor la sfârșit de seară. Nu ne întoarcem la ele.
Mircea Eliade își rezervă un capitol din Oceanografie pentru a aduce aminte de importanța de a “pierde timpul”. Pentru că această activitate considerată prețioasă este ignorată în timpii contemporani, fluxul activităților cotidiene este afectat și duce, în final, la automatizare.
Să-ți pierzi timpul înseamnă, de fapt, să îl percepi, să îl accentuezi prin reflecții și prin abundență de gânduri spontane, că o iederă care se înlănțuie și nu te mai părăsește voit.
Conștientizarea minutelor ce trec, categorisită inițial ca “timp pierdut” este în adevăratul fapt, prețuirea vieții oferită din neant. Orice oprire asupra sinelui implică un început de vindecare interioară, care își are originea în gând și își continuă drumul singură și neghidată.
Un savoir vivre este esențial pentru fiecare, într-o măsură conștientă și personalizată, într-o măsură foarte mare sau abia sesizabilă. Franțuzescul a știi cum să trăiești aduce sensuri mai îndepărtate decât spațiul în care își poartă permanența. Orice sens al expresiei este menit a purta omul prin viață, a-l răstigni la orice împiedicare, doar pentru a-l duce mai sus decât este învățat.
În depășirea sensului consacrat, preferat în rândul celor care-și ghidează preferințele după trenduri, îndrăznesc să arunc mai departe scopul trăirii, prea departe de etichetă și eleganța impusă de o societate a nonvalorilor din prim plan.
Viața nu este sinonimă cu fericirea, dar nici cu altceva. La fel cum nașterea noastră nu își găsește sinonimia într-o lume atât de mare, tot în această manieră trebuie înțeleasă și menirea propriului trup înzestrat cu suflet în această complexitate copleșitoare. Printr-o adunare corectă a binelui cu răul, a succesului presărat cu greșeli multiple, chiar și repetate, simțuri eliberate la întâmplare dar și principii închistate la nevoie… toate construiesc o rețetă a sufletului.
“Totul se întâmplă cu un motiv” atunci când greul este exterior sinelui sau tocmai a trecut la milimetru. Ușor de spus, greu de trăit, însă necesar.
Acesta este savoir vivre în viziunea zilei de astăzi, în gândul bun al unei tinere pierdute într-un haos divin.
