Scriitorul român Paul Goma (84 de ani) a murit în noaptea din 24 spre 25 martie din cauza infecției cu coronavirus. Scriitorul era internat într-un spital parizian.
Pe român cu greu îl convingi (sau nu-l convingi deloc) să intre “în front”. Tot ce depăşeşte ograda lui, bătătura lui, nu-l interesează, sau îi trezeşte suspiciunea, teama – de asta “Moromeţii” e o carte genială. Tot ce înseamnă asociere, întovărăşire, atentează la ” libertatea” lui, la bunurile lui, la însăşi persoana lui. În caz de pericol, românul sare, dar nu pentru că vecinul lui ar fi în pericol, ci pentru că acel pericol ar putea să se întindă şi la el, în ograda lui. Daca însă motivul “asocierii” este lipsit de concreteţe sau îndreptat direct împotriva lui… nu se opune cu hotărâre. Sigur că nu e de acord, dar nici nu zice NU, ci SĂ MAI VEDEM… Dacă tărăgănarea (acesta e cuvântul!) înseamnă înţelepciune, atunci… mă dau bătut. Românul nu se apără – de atacat nici vorbă, şi nu de frică – ci tărăgănează.
Cu cât eşti mai supus tiranului, cu atât tiranul va deveni mai… tiran. Pentru că fiecare slugă îşi are stăpânul pe care-l merită… Cu cât eşti mai blajin (altă trăsătură ” naţională”) faţă de cel care te călăreşte, cu atât “Călăreţul” va deveni mai obraznic, mai pretenţios, mai agresiv: fiindcă vede că înduri fără să crâcneşti. Dar ia azvârle-l o dată în ţărână; ia arde-i o copită – sigur că o să se mânie, dar va lua aminte. Numai că românul se gândeşte (cam prea mult) că, dacă-i dă el o copită, vai şi amar va fi de pielea lui. Iar dacă te gandesti numai la ce-o să păţeşti pentru îndrăzneală, rămâi veşnic rob – şi din ce în ce mai rob şi mai cu suflet de rob! Pe porc trebuie să-l tratezi cu parul, ca pe porc, pe câine să-l ţii la distanţă, cu băţul. Dacă însă… tărăgănezi, dacă ţi-e frică de urmări, dacă aştepţi să vină salvarea din afară, eşti mort!
Paul Goma
(2 octombrie 1935 – 25 martie 2020)
