Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Demni de mândrie.
Mergând pe confortabila și prevalenta idee mioritică, acea idee ce sălășluiește în mintea noastră ca un purice al speranței nationale: românii nu fură, străinii se plâng de țigani nu de români. Opusul este la fel de “adevărat”, tot ce este bun, un subiect de mândrie naționala, este imediat asociat și interiorizat de întregul popor, indiferent de rasa sau etnia omului demn de mândrie. Nu contează culoarea pielii atunci când ești medaliat cu aur și nimeni nu iți va scrutinii arborele genealogic, dacă ești medaliat ești român, nu ești țigan.
Găsesc periculos standardul dublu. Să-i ascultam însă pe românii de la “Fanfare Ciocărlia”, cântând o melodie “dinamită”, la decernarea premiului Nobel pentru pace. Trebuie menționat că nici formația și nici organizatorii nu au confundat etnia cu naționalitatea și vice versa.